Limba sarda, duas o tre cosas…in mesu a custas eletziones

Eh raju! S’ispantu est mannu e si semus ispantados duas sunt sas cosas: o nos amus pèrdidu carchi cosa in caminu, ca non semus istados semper atentzionados, o abbaidamus su contu de sa limba sarda cun sos ojos de 15-20 annos faghet. Sa limba est intrada abberu in s’arrejonu polìticu: nde faeddant sos de Cappellacci (meda), Murgia (meda ma pius pagu), nde faeddat su centrosinistra (Pigliaru nono, non d’ischit meda e si bidet, ma la mentovant Maninchedda – istende atentu a no iscuntentare a niunu – e Sedda) e fintzas Devias (meda meda). A pàrrere meu sa limba b’est ca est sa zente chi lu pedit e lu sentit, sos sardos sunt cumintzende a dare cara a sa limba e a sa cultura insoro e a contivizare custu mundu comente una isperiènscia chi balet finamentra in su tempus e in sa sotziedade de como. Forsis su modernismu «à la page» non nos dat matana comente in àteru tempus. Isperamus abberu.

Pius-atotu  mentovant sa limba giornalistas (sa Nuova Sardegna pius pagu de àteros) e blogger, iscritores (cussos famados pius pagu) e zente chi trabàgliat e faghet cultura in limba e pro sa limba, apassionados. In su web parizos marcant comente sa limba benzat contivizada dae sos candidados e dae sos programmas. Cappellaci paret chi non la timat, Pigliaru est pius remitanu, Murgia la tratat, emmo, ma dae tesu, Devias si l’abratzat cun coro. Fintzas chie no at sighidu mai custos arrejonos si c’agatat postu in mesu, a boza o a mala boza.

Comente diat èssere chi in d’unu tempus de fàmine e de paga economia sa limba potat èssere non solu intro s’arrejonu de sa polìtica ma pius-atotu elementu chi marcat sa diferèntzia dae candidadu a candidadu? Limba e economia, postas umpare, cosa de no creere. Epuru est una veridade polìtica de custas eletziones. Est fintzas una veridade psicologica de sa comunidade sarda, namu-la tota.

Sa manera de dare cara a sa limba sarda podet bogare a pizu sas ideas pius cuadas chi sos candidados non dant a bìdere. Dae cando su mundu est mundu sa limba est polìtica e sa polìtica si faghet cun sa limba. Non àere passione e istima vera de sa limba sarda o boza de la pònnere a cùrrere cun investimentos nodidos dat a bìdere una mancànscia importante in cunfronta de s’istoria de su logu nostru, de sas intragnas de sa cuscènscia sarda. Podimus nàrrere chi chena limba non s’andat a logu? Una Sardigna chi imberghet sa limba no est Sardigna, est àteru. Chena limba no b’at soberanidade. Eo nde so semper istadu cunvintu, fintzas cando faeddare de limba non fit a sa moda (sos chi mi connoschent dae meda lu podent iscumbatare).

A donzi manera, como, sa limba cheret abbaidada cun ojos novos. O mezus cheret isperiadu a nou, cun atentzione, in sos minuzos, s’essu de leare sa limba chi sa polìtica sarda nos at a mustrare. Preparamu-nos, ca s’arrejonu no s’agabat cun custas eletziones. Sos chi l’ant a coro, su 17 de frearzu, s’incrasa matessi de sos risurtados, bincat chie bincat, ischint chi sa limba sarda nos ispiegat su tempus de eris, su de oe e su de cras. Diat dèvere pòdere èssere? Emmo!

Annunci

4 pensieri su “Limba sarda, duas o tre cosas…in mesu a custas eletziones

Rispondi

Inserisci i tuoi dati qui sotto o clicca su un'icona per effettuare l'accesso:

Logo WordPress.com

Stai commentando usando il tuo account WordPress.com. Chiudi sessione / Modifica )

Foto Twitter

Stai commentando usando il tuo account Twitter. Chiudi sessione / Modifica )

Foto di Facebook

Stai commentando usando il tuo account Facebook. Chiudi sessione / Modifica )

Google+ photo

Stai commentando usando il tuo account Google+. Chiudi sessione / Modifica )

Connessione a %s...