10 resones bonas pro andare a sa Festa de sa Limba Ufitziale in Bonàrcadu (24 e 25 de cabudanni)

1) Intre sàbadu 24 e domìniga 25 ais a addobiare una parte bona de su movimentu linguìsticu, una genia dìliga de istudiosos, de sentores e sentidos. Prus a totu unu fiotu de gente chi cheret bene a su sardu e chi intrat in sas pìgias de sa polìtica linguìstica isputzende•nche malas paristòrias e ideas metzanas chi no ant prus contu de esistire.

2) Connòschere un’idea de polìtica linguìstica de pònnere a cùrrere in su 2016. Ma est finas s’ocasione pro ispìnghere cronistas, polìticos e interessados a isboligare cumprendòniu in cunfronta de unu mundu bidu pro annos comente metzanu, a bortas prantu a mortu, ma chi, imbetze, ischit bogare a campu arresonos e resones in intro sa chistione prus manna chi totu cramamus “Sardigna”.

3) Sa punna, difatis, est cussa de defensare su sardu in intro de un’idea acapbada de Sardigna. Non si podet galu istare firmos a «narratziones» (o si cherides narade•lis «contos mannos») chi non agatant prus aprodu in sa sotziedade sarda e internatzionale de oe. Pro cantu nos siant pràghidas ideas comente «costante resistenziale» o «rivolta dell’oggetto» o «vendetta barbaricina» o finas àteras, oe tocat de pensare a «narratziones» noas e, pròpriu a diferèntzia de su Noighentos, sos «contos mannos» de como devent fàghere a bìdere sa capatzidade de sa limba/lingua sarda (finas comente istòria de polìtica linguìstica) de ispiegare sas tratas de sos isbàllios passados e finas sas tratas bonas de su tempus benidore. Sa polìtica linguìstica in sardu, prus a totu negada e catzada, est una crae funguda pro cumprèndere su mundu sardu in onni cara e in onni caratza: dae sas relatas cun s’Istadu a comente s’est pesadu su grupu dirigente de sa polìtica e de s’economia; dae comente est nàschidu su pòdere culturale a cales sunt sos «isetos» culturales e sotziales de sa gente sarda.

4) Digitale (1). Gràtzias a una collaboratzione intre CNR e Coordinamentu Sardu Ufitziale b’est fintzas su sardu in mesu de sas 4 limbas minoritàrias europeas isseberadas pro su progetu “The Digital Language Diversity Project” (DLDP, in sardu “Progetu Digitale pro sa Diversidade Linguìstica”), coordinadu dae Ilc-Cnr, chi at incaminadu custu istiu dae Donòstia (tzitade de su Paisu Bascu) pro sa prima parte de una chirca subra de sos bisòngios digitales de sas limbas prus pagu ispainadas in Europa. Claudia Soria, chircadora de s’Istitutu de Linguìstica Computatzionale Zampolli – Consiglio Nazionale delle Ricerche de Pisa, sàbadu at a faeddare de custu e de sos ùrtimos progetos europeos in contu de digitale e limbas de minorias. Ca proite digitale e limbas minores andant de acordu meda.

5) Digitale (2). Semper sàbadu Gianfranco Fronteddu at a contare de su tradutore automàticu dae s’italianu a sa limba sarda comuna. Est sa prima presentada ufitziale chi si faghet in Sardigna. Custa aina informàtica est nàschida gràtzias a sa collaboratzione de su grupu de chirca “Tradumàtica”, de s’Universidade Autònoma de Bartzellona, e de “Prompsit”, azienda valentziana chi dae annos amministrat sa prataforma lìbera de tradutzione “Apertium”. Su finantziamentu pro s’isvilupu de su tradutore est bènnidu dae Google, pro mèdiu de su programma “Google Summer of Code”. In sa prataforma, fraigada in s’universidade de Alacant in su 2004 pro sa croba linguìstica ispagnolu-catalanu, oe b’at 40 limbas.

6) Digitale (3). Galu sàbadu, Francesco Cheratzu, Maurizio Virdis e Riccardo Mura nos ant a acrarire su progetu de chirca de base de s’Universidade de Casteddu pro fàghere unu sintetizadore vocale TTS (Text To Speech, est a nàrrere ‘dae su testu a s’allega’). Su protòtipu si narat “SINTESA” (sintetizadore de sa limba sarda). Cheret nàrrere chi, pro sa prima bia, un’elaboradore podet faeddare in sardu moende dae s’iscritura. De Facebook in sardu e de sas pàginas de Règulas, imbetze, at a faeddare Martine Faedda.

7) Sos progetos presos a su mundu digitale podent crèschere a andare a dae in antis isceti cun un’istandard linguìsticu. Connòschere sas possibilidades chi su digitale dat a una limba de minoria chèrret nàrrere cumprèndere chi chena istandard iscritu una limba benit acumpangiada a campusantu. Sàbadu e domìniga, duncas, est s’ocasione pro connòschere mègius e bene sa Limba Sarda Comuna, s’istandard ufitziale impitadu dae sa Regione Sarda e dae su Csu.

8) No est un addòbiu cun momentos de càtedras ebbia. Deghinas e deghinas de persones ant a faeddare e a contare su mundu linguìsticu sardu issoro. Cales sunt sos impitos fitianos in sa sotziedade, in sa cultura, in s’economia e in sa polìtica? Cal’est su logu de su sardu in custas «Agendas»? Onniunu de a nois est testimòngiu de sas mudas e de sas modas de impitu de su sardu. Càtedra e carrera, in sas duas dies, ant a cùrrere paris. A onni manera sàbadu 24 b’est sa presentada de duas novidades de importu in limba sarda comuna. Sunt su romanzu “Sa vida cuada”, iscritu dae Jubanne Piga, e sa tradutzione de “La madre” de Gràssia Deledda, fata dae Giagu Ledda. Nde faeddant issos etotu. Ateru momentu forte est su Don Chisciote traduidu in sardu. Nde faeddant Gianni Garbati (Assòtziu sardos de Madrid), Pierpaolo Cicalò (Istitutu Fernado Santi).

9) Antiannu in Sèdilo, ocannu passadu in Òschiri, ocannu in Bonàrcadu. Sa Festa de sa Limba Ufitziale contivigiada dae su Coordinamentu Sardu Ufitziale dat manera de si fàghere a connòschere in totu Sardigna ma finas de fàghere a connòschere biddas e gente de Sardigna. Bonàrcadu est una bidda rica de traditzione, de architetura dìliga, de istòria e archeologia nòdidas e de màndigos de sos mègius. S’ocasione est de giudu.

10) Nessi connoschides a Pepe Coròngiu, unu de sos leader de su movimentu linguìsticu sardu. De seguru su prus mentovadu, pragat o non pragat. Unu leader de gabbale ca proite padronu de un’ograda aberta a totu sa chistione sarda, ca at pesadu una linia e l’at difesa cun sas dentes, ca no at mai mudadu “vogliolu” nen pro interessu deretu nen pro fàghere amigàntzias de cumbenia. In prus est un’iscritore de profetu, su libru suo “Il sardo una lingua ‘normale'” at giradu pro totu Sardigna (e non solu), cun sa resèssida de èssere su prus bèndidu pamphlet subra sa chistione linguìstica sarda de custos annos (pro como prus de 5.000 copias barigadas, cando in Sardigna, in sos mègius casos, sos pamphlet agiuados dae sas universidades lompent a 500 copias). Traballat pro pesare «narratziones» noas, pro «contos mannos» chi càstient sa Sardigna de oe e abbàident sos sardos in cara. Est finas su diretore artìsticu de custa tertza Festa de sa Limba Sarda Ufitziale, in prima persone at cramadu fiotu de gente dae totue e si su programma est gasi de importu lu devimus a su bonu traballu chi at fatu in sos annos e, prus in s’arresonu de sa Festa, in custas chidas.

Bona Festa!

Annunci

Rispondi

Inserisci i tuoi dati qui sotto o clicca su un'icona per effettuare l'accesso:

Logo WordPress.com

Stai commentando usando il tuo account WordPress.com. Chiudi sessione / Modifica )

Foto Twitter

Stai commentando usando il tuo account Twitter. Chiudi sessione / Modifica )

Foto di Facebook

Stai commentando usando il tuo account Facebook. Chiudi sessione / Modifica )

Google+ photo

Stai commentando usando il tuo account Google+. Chiudi sessione / Modifica )

Connessione a %s...